EXPUNERE DE MOTIVE
CONCEPTUL ŞTIINŢIFIC DE FUNDAMENTARE AL CONGRESULUI
Manecognitiva. Noţiune

1. Manecognitiva, abstract, defineşte managementul, economia şi valorificarea cunoaşterii, prin strategizarea mijloacelor, legitimează omul în poziţia de explorator al propriului său capital intelectual, neidentic cu materia tangibilă, situându-l, pentru totdeauna în superioară identitate de creator conştient a noii diviziuni internaţionale a muncii.
2. Termenul fiind de ordin ştiinţific, extrem de general şi complex prin trăsături, înzestrat cu vocaţie de circulaţie universală, nu necesită a fi tradus în alte limbi şi prin sinea sa certifică genurile sferei iar prin concretizare, ipso facto, cu excluderea investigaţiilor, se determină speciile.
3. Sfera noţiunii categorial se întruneşte din două componente:
Prima componentă, oferă entităţii acţionale, două subdiviziuni:

• instrumentarum de ştiinţe teoretice, formând fondul referenţial, printre care: epistemologia, istoria cunoaşterii umane, axiologia, teoria cunoaşterii ştiinţifice, scientologie, logici convenţionale şi preteoretice, sociologia, teorii neconvenţionale;
• de operare metodică asupra obiectului, substanţei: managementul şi economia, care prin natura lor ; realizarea tezei, direct şi indirect, subsumează un şir de ştiinţe cu poziţii complementare cum sunt: matematica, marketing, contabilitatea, econometria, ergonomia, statistica, metacognitiva, etica, ştiinţe neconvenţionale, având ca finalitate valorificarea;

A doua componenta statorniceşte, obiectul, vastul domeniu a însăşi cunoaşterii, în totalitatea sa, ca ştiinţă şi concomitent ca materie primă şi mijloc de producţie, în continuă modificare, transformare şi progres prin aportul singurei surse de creaţie, omul, asupra căreia, omenirea în asigurarea şi disciplinarea existenţei şi evoluţiei, acţionează folosind, mecanismele tehnico - pragmatice de operare privind internaţionalizarea fundamentării teoretice a strategiilor de cercetare şi de exercitare a acţiunii de utilizare, ca inepuizabilă genă de perpetuă intensificare a industrializării eficienţei economice.

Manecognitiva. Domeniul Congresului

4. Conceptul Manecognitiva are ca domeniu:

• fundamentarea teoretică, cuantificarea componentelor capitalului intelectual în expresie matematică, normarea axiotehnico-juridică şi dezvoltarea pieţei capitalului intelectual, promovând energia amplificării mediului de afaceri internaţional, utilizând bazele:
• descoperirea şi formularea legilor specifice, instituţionalizarea criteriilor, reglementărilor, normelor şi definirea metodelor noi de cercetare şi valorificare a cunoaşterii uzând de suma axiotehnologiilor;
• recenzarea la zi şi înregistrarea în Produsul Intern Brut al fiecărei naţiuni, în procedura încă neelaborată la modul uniform, a patrimoniului intangibil pentru luarea deciziilor de creştere, diseminare şi valorificare a depozitului mondial;

5. Spre deosebire de alte domenii ale cunoaşterii Manecognitiva acţionează asupra cunoaşterii cu corpusul elaborat de cunoaştere, a sinelui său ca unealtă şi asupra sinelui său ca materie primă, având ca finalitate dezvoltarea ascensională a cunoaşterii omenirii ca platformă emergentă a noii diviziuni a muncii.
6. Pe considerare de ansamblu, capitalul intelectual al omenirii, datorită evoluţiei civilizaţiei, a ajuns, pentru prima dată în istoria umanităţii, la pragul etapei embrionare de înfăptuire a industrializării propriei ascensiuni prin valorificarea ştiinţifică a substanţei sale.
7. Manecognitiva deschide drumul marilor ştiinţe emergente, unele aflate în stadiul intuitiv, preteoretic, încă neindentificate în praxis şi concept, şi folosind creuzetul formelor ştiinţifice cunoscute cu întregiri, de la caz la caz, în exerciţiu, determină anvergura evoluţiei civilizaţiei

Ciclurile capitalului intelectual şi diviziunea muncii
8. Noua etapă de dezvoltare, a noii diviziuni internaţionale a muncii, a omenirii, începe cu valorificarea capitalului intelectual ca resursă inepuizabilă prin seturi de ştiinţe şi tehnologii în formare, intangibile, aceasta constituie începutul trasării mileniului trei întru întâmpinarea semenilor de pe alte galaxii care cunosc, stăpânesc şi controlează desăvârşit propriul său volum de cunoaştere. În prezent nefiind înserat în PIB, nimeni nu poate prezenta volumul şi valoarea capitalului intelectual explorabil, în speţă autouzina vie a universului.
9. Capitalul intelectual este materia creată de om care configurează si reconfigurează progresiv, cu mijloacele tot mai perfecţionate, cu subtilitate în creştere, materia înconjuratoare şi pe sine, asigurând evoluţia speciei umane pe traseul istoriei, nefiind considerat antimaterie constituie patrimoniul umanităţii; o câtime se utilizează în scopul modernizării neincetate a acţiunii omului, devenind element activ iar partea covârşitoare din produsele intelectului, din lipsa unui mecanism performant de valorificare a stocurilor, sunt arhivate, si neutilizate în scopul dezvoltării societăţii.
10. Se determină valoric substanţa naturală si podusele manufacturate după criterii verificate prin exerciţiul empiric sau ştiintific însă, produsele intelectului uman nu sunt măsurate si valorificate în baza unei norme axiotehnologice erga - omnes si nu beneficiază de o circulaţie juridică pe măsura bunurilor tangibile.
11. Spaima epuizării unor resurse vitale necesare civilizaţiei prezente, nu este primul şoc cu care se confruntă umanitatea şi nu din epuizarea acestora se va ajunge la imposibil. Capitalul intelectual este valorificat pentru a descoperi si utiliza alte resurse în alte moduri cu alte tehnologii.
12. Pragul maxim de exploatare a resurselor, considerate acum un secol ca inepuizabile, dovedeşte declanşarea unor noi direcţii de dezvoltare, explozia noii diviziuni internaţionale a muncii, prorogarea nu admite pasivitate.
13. Durata istoriei este marcată de alternanţa a două macrostadii ce determină marile salturi: pasiv şi activ;

• stadiul pasiv incumbă exploatarea intensivă a resurselor, până la semnalarea epuizării, caracterizat prin dezvoltarea maximă a diviziunii muncii şi nu în aceeaşi măsură a capitalului intelectual ;
• stadiul activ întruneşte trăsăturile de figurare a noii diviziuni internaţionale a muncii, a noului prag ce va urma, întemeiat pe epuizarea resurselor caracteristice diviziunii muncii ce au generat-o şi au menţinut-o, descoperirea şi începerea valorificării altor resurse considerate la începutul exploatării ca inepuizabile. Fenomenul relevă trecerea pragmatică de la macrovechi la macromodern dezlănţuind dezvoltarea maximă şi exploatarea intensivă a capitalului intelectual.

14. Stadiul activ începe prin noi ştiinţe şi noi descoperiri greu de însuşit de marea masă; are loc formarea elitei ultratehnice şi pioneratului axat pe specializări cu grad de extremă dificultate care cu timpul dobândesc statut de uz general. Noua diviziune internaţională a muncii pentru prima dată în istoria omenirii, concomitent, se justifică prin două fundamente: primul este furnizat de exploatarea noilor resurse tangibile, considerate, inepuizabile şi al doilea de abordarea resursei intangibile, capitalul intelectual.

Declararea cunoaşterii ca resursă

15. Istoria dezvoltării societăţii, neîncetat, este centrată pe căutarea resurselor inepuizabile, pe macromodern; capitalul intelectual prin specificitatea sa întruneşte trasăturile unei asemenea resurse a cărei exploatare atrage noi ultraspecializări, existente în baza de date a logicii ştiinţelor preteoretice; Strategia de la Lisabona – martie 2000, pentru prima dată în istorie, desconsiderând virtuţile monedei, a declarat oficial cunoaşterea ca resursă.
16. Resursele si capitalul intelectual determină şi formarea structurilor oricărei civilizaţii. Cercetări avansate din unele ţări ca USA, Danemarca , Suedia, au embrionat posibilităţi de considerare a capitalului intelectual ca materie primă si mijloc de productie; prin înregistrarea acestuia în patrimoniul organizaţiilor. Firmele USA au o valoare de circulatie sporită si dezavantajează companiile Statelor Membre U.E în relaţiile comerciale îngreunând indirect circulaţia liberă a persoanelor, capitalului, serviciilor si bunurilor celorlalte state.
17. Etica competitivităţii, relaţiilor comerciale, juridice dintre organizaţii interne si internaţionale impune vădit drept principiu fundamental, considerarea capitalului intelectual ca bun si cuprinderea acestuia în formă juridică compatibilă asigurării unei circulaţii juridice uniforme la nivel global conform noilor : standarde, norme, modele, criterii ce necesită a fi elaborate şi continuu perfecţionate de oameni de ştiintă de pe întreaga planetă.

Manecognitiva, premisă de enunţare a Salvgardării

18. Forţa mecanică superioară a universului industrial nu mai îngăduie investitorului să noveze în mediul de afaceri, pe criteriile competenţei, fără industrializarea eficienţei universului cerebral. Tehnicile de înmagazinare şi de utilizare a informaţiilor la nivel de persoană, în scopul realizării de bunuri tangibile sau intangibile, nu este suficient; persoana juridică sau organizaţională, dobândeşte instituţional capacitatea multiplă a creierului uman. Circulaţia juridică a bunurilor intangibile în mediul de afaceri, contribuie la realizarea performanţelor, necesare prelungirii vieţii persoanei juridice. Persoana, juridică sau fizică, fără valorificarea, la modul competitiv, a inteligenţei nu se poate menţine în ansamblul comercial. Japonia a înţeles acest lucru şi mijloacele mass-media nu contenesc de a informa zilnic procedeele specifice de utilizare a inteligenţei, anterior culegerii datelor, pe faze până la rafinarea elementelor necesare operatorilor în monitorizarea evenimentelor sau crearea novaţiei cerută de realizarea unui reper. Japonia nu are în depozitul său formulate legi fundamentale de cercetare, ştiinţifice, reglementări criterii de înalt grad; strădania de utilizare pe datele bunului simţ a capitalului intelectual o situează pe un segment avantajos. Japonia reprezintă omul ideal necesar actualei competiţii, Statele Membre U.E prin înlocuirea monedei cu capital intelectual făuresc omul ideal al viitorului.
19. Strategia de la Lisabona omiţând amplificarea instrumentarului existent si neelaborând reglementări, norme şi standarde de utilizare industrială a capitalului intelectual, neoperând nici cu tehnica gospodarului nipon, neteoritizând volumul informaţiilor existente, neantrenând forţe latente a cunoaşterii a deschis posibilitatea definirii Salvgardării Strategiei.
20. Conceptul Manecognitiva acordă posibilitate, fiecărui Stat Membru U.E. să-şi definească, în particular, în funcţie de trăsăturile specifice politica de armonizare cu economia Comunităţii U.E., tehnica de evoluţie şi definire, acest mod de abordare va determina aportul specific.

Salvgardarea Strategiei de la Lisabona.

20. Strategia de la Lisabona constă în „a face din economia europeană, cea mai competitivă şi cea mai dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume pana în 2010, capabilă de o creştere economică durabilă, însoţită de îmbunătăţire cantitativă şi calitativă a ocupării forţei de muncă şi de o mare coeziune socială”. Strategia nefiind orientată după o metodologie anterior stabilită şi exersată în marile laboratoare şi-a rezervat un stadiu de reflecţie.
21. Modelul japonez şi modelul USA , de valorificare a capitalului intelectual, nu au putut fi induse, ad literam, în mediul aplicanţilor. Pentru regularizare sunt luate măsuri şi organizate noi plasamente de orientări în spiritul orizontului rutinei doctrinare, mentalităţilor învechite şi obstacolului gordian.
22. Internaţionalizarea confruntării în mediul de afaceri necoerent satisface intenţia de materializare a iniţiativelor şi programelor particulare de confruntare pe piaţă.
23. Urmărind principiul de sinergizare a capitalului cunoaşterii, evoluţia reglementărilor din Comunitatea U.E.,dovezile de implementare inovativă a descoperirilor, considerând că în cadrul demersului practic sunt folosite abordări mitizate, neconjugate cu metodele generatoare de eficacitate economică, postulând întreaga problematică a eficienţei pe abordările noii diviziuni a muncii, formulăm o iniţiativă mai potrivită de realizare a stipulaţiilor din cadrul Strategiei de la Lisabona.
24. Noua iniţiativă de salvagardare, pragmatic, fundamentează contextul logistic de concepere a noii diviziuni a muncii socotind-o ca oligoelement a industrializării eficienţei economice şi a progresului civilizaţiei Statelor Membre ale U.E.
25. Faptul că universalizarea globalizării determină angajarea în competiţie a tuturor agenţilor economici de pe planetă, se impune inventarierea situaţiei existente a cercetării şi valorificării industriale a capitalului intelectual, începând cu unitatea locală. Ampla mişcare, din varii pricini, deşi este în avantajul fiecărei entităţi, va dobândi, numai treptat dreptul universal de infrastructură a generaţiei viitoare.
26. Strategia de la Lisabona, în interesul obiectivelor Statelor Membre, prezintă cu generozitate nesfârşitul spaţiu de realizare a coeziunii în pregătirea ştiinţifică a păşirii pe traseul noii diviziuni a muncii, având ca fundament pentru prima dată, în istoria umanităţii, în faza preteoretică noul concept Manecognitiva, capitalul intelectual drept materie primă şi mijloc de producţie.

Legitimitatea exploatării şi exercitării proprietăţii capitalului intelectual.

27. Consiliul U.E., în anul 2000, a adoptat Strategia de la Lisabona, ca axă primordială a progresului logizat pe structura principiului „economie bazată pe cunoaştere” cu dezvoltarea corpului de transformări instituit asupra naturii, inducând reforme pe baza raţionamentelor, teoretico – practice în vigoare.
S.E.C.(Spaţiu European de Cercetare) posedă atribuţii de integrare, suplimentare, creditare şi modelare a cercetării din Comunitatea U.E.
28. Recomandările Consiliului Uniunii Europene cu privire la politici în domeniile prioritare ale competitivităţii, cu ocazia Consiliului European de Primăvară 2006 în relaţie cu Strategia de la Lisabona, prorogă crearea pieţei europene destinate produselor cu caracter inovativ şi de apropierea inovaţiilor de achiziţiile publice aranjate de Iniţiativa europeană pentru inovare „Innova Europa” inclusiv de crearea unor clustere specializate în sinergizarea internaţionalizării cunoştinţelor în Statele Membre.
29. Ideea Comisiei de funcţionare a Institutului de Tehnologie din Est în scopul promovării trăiniciei reţelelor şi sinergiei între unităţile care prestează servicii de inovare în Europa vizează dezvoltarea proactivă a competitivităţii şi productivităţii în stilul antreprenorial, în semnificaţia Grupului Persoanelor Emitente, regăsit în recomandările „Europa competitivă, curată şi inteligentă” de a învesti în capitalul uman prin utilizarea indicatorilor de recenzare şi încurajare a mobilităţii cercetării.
30. Produsul Intern Brut al Statelor Membre U.E. nu este cel prezentat oficial, datorită neînregistrării capitalului intelectual, acesta este extrem de subestimat.
31. Pactul de Stabilitate U.E., în realitate, nu este afectat în măsura să atragă redresări majore din partea Statelor Membre U.E.
32. Produsul Intern Brut al României în realitate este mult mai mare şi indicii rezultaţi prin raportare la acesta în fond sunt cu procentaj redus.

Iniţiativa neinstuţionalizată


33. România pe traseul încadrării economiei în spaţiul U.E., prin preconozata însuşire a iniţiativei Manecognitiva - proiect cu autor particular, de inregistrare a capitalului intelectual în patrimoniul organizaţiilor si în Produsul Intern Brut al fiecarei naţiuni are posibilitate de a se încadra în structurile UE ca o nouă citadelă ştiintifică a Statelor Membre.
31.Macrostabilitatea socio-economică a Statelor Membre şi a U.E., inclusiv a României, după aderare, ca unitate indistructibilă preponderent va dobândi caracter de întâietate şi exemplu de urmat.
32.Concretizarea Iniţiativei informale, din mediul ştiinţifico – economic privat, neaparţinând Academiei Române, Instituţiilor de cercetare ale statului, sau vreunui angajat al acestora, induce cooperarea Ţărilor Membre în scopul realizării metodei comunitare uniforme de inregistrare a capitalului intelectual pe fundamentul cercetărilor avansate.
33.Fiecare Stat Membru şi fiecare Stat din lume, urmând ca prin angajare să contribuie în realizarea acelor segmente, singur sau în asociere cu terţi, în care consideră că dispune de competenţă.
34.Evident nu toate Statele lumii vor depune eforturi în egală măsură dar rezultatele, prin dreapta participare la cheltuieli, vor fi în beneficiul fiecărui stat.
35.Iniţiativa neinstuţională a României, având vocaţie universală, excedând spaţiul Statelor Membre se adresează entităţilor din întreaga lume la cooperare neconflictuală în spiritul realizării conceptului Manecognitiva


NECESITATEA ORGANIZĂRII CONGRESULUI

36. Neexistând o cercetare avansată a capitalului intelectual în factură de materie primă şi mijloc de producţie, în foarte multe ţări, printre care si Romania, nefiind mari centre de cercetare de profil, lipsind principii de abordare fundamentală şi confruntare de idei pe plan conceptual si practic si nevoia mediului ştiintifico - economic din Statele Membre ale UE şi nu în ultimul rând valorificarea initiaţivei romaneşti în modernizarea acestuia în raport cu mediile de afaceri din alte areale, s-a pus problema cunoaşterii stadiului şi tendinţelor de fundamentare teoretică si valorificare a cunoaşterii pe plan internaţional în vederea formării unui sistem conceptual de ansamblu şi de asumare a responsabilităţilor de acţiune, în benificiul competitivităţii loiale în complexa economie de piaţă funcţională la nivel statal, regional si global.
37. Timp de 20 de ani, în România nu a fost organizat nici un Congres Mondial Ştiinţific. Între timp acumulările de ştiintă, deşi superioare altor state cu economie avansată, nu au fost promovate şi gestionate în rang de elogiu, nici de persoane particulare nici instituţionale, neatrăgând suficientă coeziune si confruntare cu cercetările ştiintifice pe plan mondial, însă evoluţia economiei la nivel naţional, precum si cel global, reclamă integrarea progreselor ştiinţei, care din varii pricini, majoritatea se stochează în depozite. Acest fenomen nu este caracteristic numai României, se resimte şi în efecte neavenite, în plan european şi mondial.
38. S-a instaurat o conjunctură a imposibilitătii utilizării producţei ştiintifice acumulate, deşi, la modul imperativ piaţa praxisului este nelimitată în cerere. Migrarea nejustificată a oamenilor de ştiintă de la un solicitant la altul nu creează reguli de gestionare a cunoaşterii cerute de ansamblul dezvoltării. În dovedire stă impasul Strategiei de la Lisabona - 2000 ce invocă soluţionări practice în gestionarea reordonării coordonatelor noii evoluţii economico-sociale axată pe valori intangibile, încă neabordate.
39. Constatarea învederează că Romania şi Statele Membre U.E. dispun de un fond ştiinţific capabil de a induce o Iniţiativă proprie de Salvgardare a eşecului, în acest sens se impune un singur lucru: cooperare cu Statele Membre UE şi cu celelate State ale lumii în scopul realizării Congresului pentru identificarea modelului uniform de înregistrare a capitalului intelectual în PIB.
40. Numai o metodologie uniformă, criterii, modele, tehnici de evaluare şi de înregistrare a capitalului intelectual a fiecărei organizaţii în sfera Statelor Membre vor determina raportarea corectă a Produsului Intern Brut al fiecărui Stat, din Comunitate U.E la prevederile Pactului de Stabilitate.
41. Reflectarea capitalului intelectual în Produsul Intern Brut în cadrul U.E, ipso facto, ar induce o discrepanţă faţă de celelalte State ale lumii, ca atare toate Statele lumii trebuie să depună efort în realizarea conceptului economic Manecognitiva.

Beneficiarii rezultatului Congresului

40. Parlamentul, Preşedenţia, Guvernul, oameni de bine, depun eforturi în sfera aderării României la Structurile U.E. şi după 1 ianuarie 2007, rolul statului în sensul integrării creşte, trece la etapa a doua, România trebuie să acţioneze cu alte mecanisme, în virtutea cărora operatorii economici, organismele statale, civice, să intre în relaţii de cooperare efectivă cu entităţi similare din Statele Membre, urmărind coeziunea şi punerea în practică a modelelor ce conduc la eficienţa maximă. Cu siguranţă, dialogul, schimbul de experienţă va creşte, contrar va eşua însuşirea standardelor.
41. Primul beneficiar va fi mediul de afaceri al Statelor Membre U.E., patrimoniul organizaţiilor, prin înregistrarea capitalului intelectual, va fi întregit oficial, în raport cu unităţile similare care practică înregistrarea acestuia.
42. Produsul Intern Brut, al României şi Statelor Membre U.E. va creşte cu 20-40% nivelul macroeconomic dat de stabilitatea finanţelor se va reconsidera iar la nivel microeconomic competitivitatea şi productivitatea economică ipso facto se poziţionează pe criterii şi principii îmbunătăţite. Gradul de monitorizare, principiile de verificare, regulile de adaptare, acompiamentele devin de alt ordin.
43. Indicatorii ca instrumente de verificare a echilibrului unei economii prin raportare la Produsul Intern Brut, spre exemplu deficitul public, creditarea, prin recalculare şi diminuare, vor normaliza tabloul genaral al economiei şi percepţiei. În acest mod se întrunesc condiţii de destindere a economiilor naţionale şi U.E., idem debitelor, creditelor, deficitelor, programării perspectivelor de pe poziţii imbunătăţite, creând organismelor internaţionale de coordonare socio-politică inclusiv celor financiare posibilităţi de flexibilizarea concepţiilor. Gradul de garantare a creditelor dintr-o dată va creşte; îndeplinindu-se criteriile de creştere economică rulajul monedei e posibil să atingă o cotă nesperată. Topul celor mai bogate State, Regiuni şi a celor mai bogaţi oameni va fi reordonat. Statele din Comunitatea U.E.,Marea Britanie, Germania în noile condiţii corecte nu vor fi nevoite să corijeze deficitul bugetar în exerciţiul 2006–2007 deoarece nu afecteazăm cu nimic Pactul de Stabilitate şi Bruxellesu-ul nu va proroga noi proceduri de deficit.
44. Dintr-o dată va deveni tactilizabilă revigorare investiţiilor şi a economiei globale pe termen lung. Politicile: agricole, de mediu, economice – monetare, sociale şi de ocupare a forţei de muncă, externă şi de securitate comună, comercială externă şi de dezvoltare vor fi rearmonizate. Spectrul politicilor, mecanismelor şi instrumentelor va fi regândit, idem măsurile de acompaniament, fabricate de U.E. destinate scopurilor de aderare.
45. În ansamblu libertatea de manefestare de la operatorul economic la Guvern în global va fi de expansiune economică neconstrângătoare, de cucerirea unor noi praguri de bunăstare şi evoluţie a cunoaşterii în folosul aplicării unor politici salariale şi de protecţie socială şi sănătate publică mai agreate.
46. Efortul naţiunilor de a înregistra capitalul intelectual în Produsul Intern Brut este o măsură de acompaniament oferită organizaţiilor; operatorul economic nu are cum realiza adaos la patrimoniu, singur, din pricina dependenţei de lege. Din această perspectivă Congresul prin finalitatea sa devine furnizorul de măsuri de acompaniament operatorilor economici şi statelor lumii.
47. Agenţii economici având la dispoziţie metodologii adecvate de înregistrare a capitalului intelectual, se înţelege de la sine că perfectarea se realizează prin practicare şi teorie, devin receptivi la admitere în cadrul organizaţiilor activelor intangibile şi astfel nivelul de educaţie şi cercetare se agreează natural şi datorită protecţiei legale atrage aporturi de cunoaştere nebănuită. Înstăpânirea unei noi interpretări a cunoaşterii ca valoare practică şi produs economic în scurt timp va crea efecte benefice asupra progresului societăţii.

Teza generala a Congresului

48. Teza generala a Primului Congres Mondial Manecognitiva – managementul si economia cunoaşterii- noua diviziune internaţională a muncii constă în fundamentarea teoretică si cuantificarea resursei inepuizabile umane, numită capitalul intelectual, în expresia matematică din perspectiva ansamblului ştiinţelor existente, valorificarea pe criterii comerciale şi înregistrarea în patrimoniul organizaţiilor ca element de activ şi în Produsul Intern Brut al fiecărei naţiuni, prin elaborarea unei metodologii uniforme de aplicare, pe baza procedurilor incipiente în curs de exerciţiu în : USA, Danemarca, Suedia, în vederea echilibrării competitivităţii companiilor şi repoziţionarea indicatorilor specifici în raport cu macrorepere economice, cum este Pactul de Stabilitate U.E.

Principiile Congresului

49.Congresul Manecognitiva, nevalidând festivismul, de la început consacră principiile: colegialităţii şi de atelier internaţional de lucru, un mediu de explorare, cercetare, simulare de modele şi experimentare în echipe naţionale şi internaţionale, solicitarea însumează prezentarea comunicărilor ştiintifice în constatare, elaborarea fundamentărilor, adaptarea, unificarea cercetărilor teoretice, practicarea de simulări în toate ţările neangajate în embrionarea valorificării riguroase şi a capitalului intelectual. Statele sunt încurajate, în sensul principiului de a face să devină un vast laborator de cercetare, sinteză, practicarea simulărilor de inregistrare în patrimoniul organizaţiilor şi în Produsul Intern Brut al fiecărei naţiuni.
50.Se insistă asupra comunicărilor ştiintifice, rezultatelor obţinute în urma exercitării simulărilor, realizarea unor metodologii, norme, modele, tehnici, criterii, în cadrul dezbaterilor, variilor întruniri, Simpozioanelor, Conferinţelor Naţionale, Conferinţelor Regionale şi comunicarea rezultatelor la Departamentul de uniformizare din cadrul Comitetului de organizare din Romania în una din limbile: română, engleză , franceză, spaniolă cu abstract în engleză avizate de consiliile ştiintifice din ţările respective sau semnate de Laureaţi ai Premiului Nobel, academicieni, reputaţi oameni de ştiinţă în vederea publicării în publicaţia oficială a Congresului.

Scopul Congresului

51.00 Scopul Congresului este de a determina ca naţiunile să procedeze în tot ce priveşte capitalul intelectual la:
51.01- realizarea modelului unic de înregistrare în PIB în caracteristică de nou mecanism economic universal;
51.02- elaborarea fundamentului teoretic din perspectiva ştiintelor existente vizând definirea teoriilor si legilor specifice;
51.03- construirea modelelor, criterilor, tehnicilor, normelor, pe baza celor existente şi nou aport, de înregistrare în patrimoniul firmelor şi în Produsul Intern Brut al fiecărei naţiuni;
51.04- recenzarea, inventarierea, logizarea volumului de cunoaştere la nivele: organizaţional, regional, statal si mondial;
51.05-înregistrarea în patrimoniul organizaţiilor ca element de activ şi în Produsul intern Brut al fiecărei naţiuni ;
51.06- gestionarea ştiintifică, ordonată, a patrimoniului intelectual potrivit înaltelor comandamente sociale şi strategii universale în interesul omenirii pe traseul intensificării noii diviziuni internaţionale a muncii;
51.07- dezvoltarea şi implimentarea noilor ştiinţe, principii, descoperiri ce vor fi generate de studiul materiei, cuantificare şi valorificare;
51.08- internaţionalizarea mişcării de utilizare şi cercetare a cunoaşterii în scopul trasării marilor planuri de evoluţie a civilizaţiilor în baza potenţării coordanatelor noii diviziuni internaţionale a muncii, sub toate aspectele practice, în sensul statornicirii noii conduite generale a operatorilor economici în structurile dezvoltării economico- sociale globaliste;
51.09- situarea conştientă a omului în universal ca valoare dinamică în cadrul noului tip de umanism, cu justificări deosebite, asamblat pe rezultatul abordării integrate a resurselor având de fundament capitalul intelectual;
51.10- utilizarea de către unităţile instituţionale a criteriilor de înregistrare a capitalului intelectual în programe organizaţionale, naţionale, regionale sau mondiale.
51.11- Instituirea cu sediul în Bucureşti a unei Platforme Ştiintifice Internaţionale MANECOGNITIVA de cercetare şi valorificare pe principiul Strategiei de la Lisabona 23-24 martie 2000, centrată pe trei macrocomandamente:
51.11.01- diseminare a marilor descoperiri si noilor ştiinte insuficient valorificate
51.11.02- amplificarea cercetării fundamentale, perfecţionării reglementărilor, normării, tehnicizării si uniformizării tehnologiilor de elaborare a metodologiilor unice de evaluare, recenzare, simulare, înregistrare;
51.11.03-constituirea depozitului mondial si valorificarea pe structuri moderne potrivit comenzilor imediate si de perspectivă;
51.12- integrarea Romaniei în U.E. începand cu 1 ianuarie 2007, ca o nouă citadelă ştiinţifică.
51.13- oferirea agenţilor economici şi naţiunilor lume, pe cost infim, ansamblul fundamental de înregistrare a capitaluli intelectual în patrimoniul instituţiilor şi în Produsul intern Brut al fiecărei naţiuni;
51.14- declanşarea unui nou salt direct şi indirect, de evoluţie, în toate domeniile;
51.15 – conştientizarea semenilor privind asumarea deliberată a marilor proiecte ce induc noua diviziune internaţională a muncii .
52. În esenţă nu există entitate care să nu întrebuinţeze în scopurile sale substanţa numită capital intelectual încă necuantificată potrivit unor standarde internaţionale. În vederea realizării unui acord internaţional de înregistrare ca element de activ în patrimoniul operatorilor economici este necesar un volum incomensurabil de muncă şi presupune abordarea problematicii, nu sute de ani ci milenii, sub o multitudine de aspecte, parte încă nebănuite. Stadiul de evoluţie a civilizaţiei impune acest lucru, deja sunt ţări în care produsele intelectuale, intangibile, depăşesc în volum produsele tangibile şi efectiv mediul economico-social solicită începerea rezolvării problemei. Îndeobşte este cunoscut că soluţionările cele mai simple se observă extrem de greu.
53.00. Faptul că puţini operatori deţin un fond necesar de date asupra materiei compatibile de a fi utilizate în cuantificare acesteia, se impune o consultare de masă, de altfel practica rezolvării unor clarificări tehnice de către colectivitate este deseori întrebuinţată în Japonia. Pe fondul problemei se necesită o pronunţare de către cei interesaţi în a valorifica sau a fundamenta sub raport teoretic anumite aspecte privind sfera capitalului intelectual. În acest nobil sens Congresul va fi precedat de etape pregătitoare cu rol de exerciţiu, pe plan naţional în România, pe plan internaţional în România, pe planul Statelor Membre U.E. şi pe plan mondial si anume:

P A R T E A   A   D O U A

MODELUL CERCETARII CAPITALULUI INTELECTUAL

Va urma.